Fiecare parior are așteptarea principală de a avea (în cel mai bun caz) mai mulți bani decât a avut la începutul pariurilor. Nimeni nu va câștiga fiecare pariu, dar cu condiția să câștigăm suficient pentru a acoperi pariurile pierdute, capitalul nostru provenit din câștiguri va fi mai mare decât suma pierdută. Cu alte cuvinte, profitul nostru total va fi mai mare decât suma totală pariată. Întrebarea este, ce înseamnă o rentabilitate bună, adică ROI?
Ce înseamnă ROI-ul în pariurile sportive?
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât ar părea la prima vedere și trebuie să luăm în considerare mai multe aspecte.
În primul rând, este clar că cu cât avem mai multe pariuri și pariem o sumă mai mare de bani, cu atât poate fi mai mare profitul absolut (sau pierderea). Ar fi util să avem un indicator care să ne permită să comparăm diferitele scenarii de pariere, cu diferite numere de pariuri și tipuri de sume pariate.
Este evident că nu există doi pariori identici. Indicatorul folosit în mod obișnuit este cunoscut sub numele de Return On Investment (ROI), exprimat în procente. Uneori, acesta este denumit și Profit Over Turnover (POT) sau randament. Acestea sunt esențial echivalente.
ROI-ul este ușor de calculat împărțind suma totală câștigată de parior la suma totală pariată. Dacă un parior a pariat 1000 de euro într-o serie de pariuri, iar acum, după ce am calculat toate câștigurile și pierderile, valoarea ROI-ului este de 1050 de euro/1000 de euro = 1,05 sau 105%. Deoarece profitul net este de 50 de euro, profitul față de cifra de afaceri este pur și simplu 50 de euro/1000 de euro = 0,05 sau 5%.
Acest lucru este cunoscut și ca randament. Comparând cele două, obținem următoarele: POT = ROI - 1 (sau 100%). Este clar că utilizarea unor tipuri de măsurare precum ROI-ul sau POT-ul ne permite să comparăm succesul real al diferiților pariori cu preferințe sau număr diferit de pariuri.
Un parior poate să parieze un euro la fiecare pariu și, după 500 de pariuri și un profit de 600 de euro, să aibă un ROI de 120% (POT = 20%). Un alt parior poate să parieze 1000 de euro la fiecare pariu, astfel că, după 10000 de pariuri și un profit de 12 milioane de euro, ar avea același ROI (și POT) ca și primul parior.
Este evident că al doilea parior a realizat un profit absolut mult mai mare, dar ROI-ul (și POT-ul) ne permite să comparăm nivelul real de succes al performanței lor (datorită priceperii sau norocului).
Există o corelație între lungimea istoricului de pariere și ROI?
Un ROI de 120% este întotdeauna echivalent cu orice alt ROI de 120%? Răspunsul este nu, și există două motive pentru asta.
Primul este lungimea istoricului de pariere, exprimat nu în timp, ci în numărul de pariuri. Fiecare pariu, la fel ca aruncarea unei monede, este influențat de legile probabilității. Dacă aruncăm o monedă de zece ori și obținem șase capuri, am putea concluziona că moneda tinde să cadă pe partea de cap?
Foarte probabil că nu, sau cel puțin nu ar trebui să tragem această concluzie. În schimb, dacă am arunca-o de 1000 de ori și am obține 600 de capuri, doar un nebun ar crede că moneda nu este trucată. Cu cât este mai lung recordul, cu atât este mai probabil ca deviația de la rezultatul așteptat să nu fie opera hazardului.
În cazul aruncării monedei, acest lucru se poate datora unei monede trucate, iar în cazul pariorilor, bias-ul trebuie înlocuit cu priceperea.
Pentru a ilustra mai departe acest lucru, să luăm două istorice de pariere, în care toate cotele de pariere sunt de 2.00 și fair (fără marjă de profit pentru casa de pariuri), ceea ce înseamnă o probabilitate de câștig de 50%, și în care amândoi pariori au obținut un ROI de 105% (sau un randament de 5%).
Singura diferență este lungimea istoricului de pariere. Primul parior a făcut 250 de pariuri, iar al doilea 2500. Diagrama de mai jos arată intervalul posibil al rezultatelor pentru fiecare parior, bazat doar pe șansă, presupunând că niciunul dintre ei nu are nicio abilitate.
Primul parior (cu 250 de pariuri) este reprezentat de curba albastră. Randamentul real (5%) este ilustrat de linia verticală neagră. Analizează zonele sub curba albastră în stânga și în dreapta liniei negre.
Dimensiunile acestora corespund probabilității de a obține un randament mai mic sau mai mare de 5% (o rentabilitate de 105%). Zona din partea dreaptă a curbei albastre reprezintă 21,5% din întreaga suprafață sub curba albastră, ceea ce înseamnă că există o șansă de 21,5% ca acest parior să fi obținut o performanță mai bună decât cea reală, dacă ar fi fost mai norocos. Acest lucru este, fără îndoială, prea mult pentru a spune că acest parior este priceput.
Curba portocalie reprezintă intervalul de posibilități al celui de-al doilea parior, cu 2500 de pariuri. Din nou, știm că a obținut un randament de 5% (ROI de 105%), dar de data aceasta probabilitatea de a obține o performanță mai bună este mult mai mică, sub 1%.
Desigur, încă am putea argumenta că a avut noroc, dar acest lucru este mult mai greu decât în cazul primului parior. În schimb, pentru al doilea parior, este mai ușor să argumentăm că rezultatul real este influențat de ceva în afara norocului.
Presupunând că pariorul nu a trișat, cea mai evidentă explicație este priceperea.
Deci, avem deja primul factor în determinarea cât de bun este ROI-ul cuiva. În acest exemplu, ambele ROI-uri sunt identice, dar ROI-ul celui de-al doilea parior este mai bun, deoarece este mai ușor să susținem că acesta se datorează priceperii și nu a norocului.
Norocul, așa cum știm cu toții, se poate termina la un moment dat, iar doar abilitățile conduc în mod sustenabil la câștigurile viitoare. Dacă toate celelalte sunt egale și doi pariori au același randament, atunci cel cu un istoric mai lung este mai bun.
Impactul cotelor asupra ROI-ului
Desigur, cea mai evidentă diferență între pariorii cu preferințe de pariere se găsește în domeniul cotelor. Putem compara doi indivizi care pariază la cote diferite în același mod în care am făcut-o și cu lungimea istoricului de pariere diferită.
Pariorii care preferă pariurile cu handicap asiatic sau cei care apreciază diferența de puncte în sporturile americane, de obicei, pariază la cote în jur de 2.00. În contrast, specialiștii în curse de cai, care pariază doar pe câștigători, ar putea avea istoricuri în care cotele medii sunt de 10.00 sau chiar mai mari.
În diagrama de mai jos sunt reprezentați doi pariori, ambii cu 2500 de pariuri. Intervalul de performanțe posibile determinat de teoria probabilităților este reprezentat din nou de curba albastră (cotă = 10.00) și curba portocalie (cotă = 2.00).
Ia din nou în considerare suprafețele relative sub linia cu randamentul (yield) = 5%.
Cu toate că înregistrările de pariere sunt de aceeași lungime, este mult mai probabil ca randamentul de 5% să apară pur și simplu aleatoriu (fără pricepere) pentru cel care pariază la cote de 10.00. Acest lucru se întâmplă pur și simplu pentru că evenimentele cu o probabilitate mai mică sunt mult mai influențate de noroc și ghinion.
Pariorii care pariază la cote mai mari pot obține randamente pozitive mai mari pur și simplu prin noroc, dar pe de altă parte, ghinionul poate avea rezultate opuse, așa cum arată și diagrama de mai sus.
De fapt, pentru ca o persoană care pariază pe o cotă de 10.00 să obțină un randament de 5% (sau mai bun) decât o persoană care pariază pe o cotă de 2.00, ar trebui să își mărească pariurile la aproximativ 22.00.
Acum avem și al doilea factor în determinarea cât de bun este ROI-ul în anumite cazuri. Dacă totul este egal și doi pariori au același randament, atunci cel cu cote mai scăzute este mai bun.
Prin urmare, se poate trage concluzia că se așteaptă un randament mai bun (ROI) la pariorii cu cote mai mari, presupunând că au aceeași pricepere ca și cei care pariază la cote mai mici. Randamentul poate fi de ordin de mărime mai mare, dar nu neapărat dovedește mai bine priceperea.
Cu excepția cazului în care luăm în considerare cotele și lungimea istoricului de pariere, compararea randamentului a doi pariori diferiți pentru a găsi dovezi ale priceperii nu este chiar o comparație echitabilă.
Probabilitatea ca măsură a priceperii în pariere
Revenind la întrebarea noastră inițială: ce face un ROI bun? Acum știm că calitatea ROI-ului (sau randamentului) este influențată atât de lungimea istoricului de pariere, cât și de mărimea cotelor.
Atunci când analizăm ambii factori, facem acest lucru luând în considerare probabilitatea unui rezultat dat în cadrul întregului interval posibil de performanță. Fără îndoială, compararea probabilităților este o modalitate mai bună de a compara performanța a doi pariori decât pur și simplu ROI-ul, deoarece probabilitatea unui anumit rezultat este o măsură a priceperii latente a pariorului.
Acest lucru ne permite să obținem o imagine mai clară a așteptărilor de randament pentru pariorii care folosesc cote diferite. Aceasta a fost făcută luând în considerare trei niveluri posibile de probabilitate în cele două diagrame de mai jos: probabilitate de 10% să fie aleatoriu; probabilitate de 1% și probabilitate de 0.1%.
După cum am explicat deja, cu cât este mai mică probabilitatea ca ceva să se întâmple pur și simplu din întâmplare (noroc), cu atât putem fi mai siguri că rezultatul nu este influențat doar de noroc. Cu toate acestea, este important să înțelegem că aceste numere de probabilitate NU sunt echivalente cu șanse de 90%, 99% și 99.9% ca pariorul să fie priceput. Acest lucru este pur și simplu o relație de calitate, nu de cantitate.
Un parior similar de priceput, care pariază la o cotă de 3.00, ar obține un randament așteptat de peste 10%.
Al doilea diagram (mai jos) arată ce se întâmplă atunci când aceste relații sunt extinse către cote mult mai mari, care acoperă piețe cu mult mai mulți concurenți, cum ar fi piețele din golf și cursele de cai.
Același parior, pariând la o cotă de 20.00, ar realiza probabil un randament de peste 35% (ROI = 135%). Din aceasta, putem deduce că dacă o persoană care pariază la o cotă atât de mare dar nu obține un randament atât de mare, atunci nu este la fel de pricepută ca o persoană care pariază la cote mai mici și va fi situată sub curba de randament a cotelor mai mici.
Altfel spus, este aproximativ de zece ori mai probabil ca un parior să obțină un randament de 15% din cote de 5.00 decât din cote de 3.00, și tot de zece ori mai probabil ca din cote de 14.00 să obțină un randament de 15%.
Concluzie
În pariuri, nu toate ROI-urile sunt la fel. Doar pentru că un parior are un ROI de două ori mai mare decât altul, nu înseamnă neapărat că este un parior mai priceput. Randamentul mai mare nu este de așteptat doar din istoricul mai scurt de pariere, ci și din pariurile la cote mai mari.
Randamentul mai mare poate oferi o senzație plăcută pe termen scurt, dar în cele din urmă, factorul determinant care afectează sustenabilitatea profitabilității va fi nivelul de pricepere al pariorilor.
Sperăm că prin explorarea puțin mai detaliată a conceptului de probabilitate în acest articol, devine mai clar ce face un anumit ROI să fie bun.
