Blackjack-ul este un joc de cărți cunoscut și jucat în întreaga lume, dar când și unde a început să fie jucat și cum a evoluat în forma sa actuală bine-cunoscută? Am alcătuit o prezentare interesantă a istoriei blackjack-ului și a modului în care a devenit unul dintre cele mai populare jocuri de cazino din întreaga lume.
Originea blackjack-ului
Deși este larg acceptat că blackjack-ul s-a dezvoltat dintr-un joc similar mai vechi, numit "douăzeci și unu", originea acestuia este în mare parte disputată și necunoscută. Unii istorici susțin că jocul a avut o variantă și în perioada romană, unde pentru numerotarea se foloseau zaruri, deși acest lucru nu a fost niciodată suficient de confirmat.
Prima mențiune scrisă a jocului de cărți numit "douăzeci și unu" se găsește în povestea spaniolă Rinconete y Cortadillo a lui Miguel de Cervantes, publicată în colecția Novelas ejemplares în 1613 și scrisă probabil între 1601 și 1602.
Cervantes (cunoscut mai ales ca autorul cărții Don Quijote) era el însuși un jucător pasionat și povestea prezintă doi escroci de cărți din Sevilla. Cei doi fraudează abil în jocul de "Veintiuna" (douăzeci și unu) și povestea menționează că scopul jocului este să se obțină 21 de puncte fără a depăși această sumă cu cărțile "as" valorizate fie ca 1, fie ca 11.
Acest lucru sugerează că jocul era jucat cu siguranță cel puțin din începutul secolului al XVII-lea în fostul teritoriu al Castiliei, iar referirile ulterioare din lucrările publicate în Spania și Franța susțin această idee. Cu toate acestea, exact cât de departe în trecut ajunge istoria jocului rămâne în mare parte neclară.
Se crede că "douăzeci și unu" a fost jucat pentru prima dată în cazinourile franceze în jurul începutului secolului al XVIII-lea. Forma folosită a fost varianta franceză "Vingt-et-un", care a încorporat elemente din "Veintiuna" și alte jocuri populare locale precum "Chemin de fer" (care a contribuit la dezvoltarea jocului de baccarat) și "Ferme".
Popularitatea jocului a crescut atât de mult încât a fost jucat intens la curtea regală a lui Ludovic al XV-lea și au apărut și alte variante alternative în Europa. Printre acestea se numără "Quinze" (cincisprezece) în Franța, "Trente-Un" (treizeci și unu) în Spania și "Sette e Mezzo" (șapte și jumătate) în Italia.
Cererea americană și nașterea blackjack-ului
Jocul de "douăzeci și unu" a ajuns pentru prima dată în America de Nord în secolul al XVIII-lea datorită coloniștilor francezi. Acolo, s-a bucurat de o popularitate similară și a fost jucat în numeroase săli de jocuri deschise în New Orleans încă din 1820, acestea fiind printre primele locații care au fost legalizate în Statele Unite.
Jocul a devenit în mare parte popular în întreaga țară datorită lui Eleanor Dumont, o franțuzoaică care s-a stabilit în Nevada City în 1854. Ca dealer de cărți calificat, ea a deschis un salon de jocuri numit "Vingt-et-un" în oraș și și-a câștigat rapid renumele ca dealer de cărți feminin, ceea ce era extrem de rar pentru acea vreme în facilitățile de jocuri de noroc și, prin urmare, a atras atenția jucătorilor din întreaga regiune.
Dumont, poreclită și Madame Moustache datorită firelor de păr întunecate de pe buza superioară și pentru senzualitatea și extravaganta cu care împărțea cărțile, a murit în 1879, dar popularitatea și numărul cazinourilor au continuat să crească în secolul al XX-lea, iar jocul de "douăzeci și unu" a devenit și mai cunoscut, pe măsură ce regulile s-au conturat lent în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de blackjack.
Se crede că s-a dezvoltat în timpul Primului Război Mondial în cazinouri, care ofereau bonusuri profitabile jucătorilor care câștigau o rundă cu un as de pică și o mână de start de valet negru (treflă sau pică). Într-un anumit sens, scopul era de a obține literalmente un valet negru, adică black jack.
Începutul strategiilor de blackjack
Multe decenii după apariția sub numele de blackjack, mulți jucători încă considerau acest joc de cărți în mare parte un joc de noroc, motiv pentru care nu s-au făcut studii adecvate privind probabilitățile în ceea ce privește blackjack-ul.
Primul experiment publicat, bazat pe matematică, pentru dezvoltarea unei strategii optime de blackjack a fost realizat în septembrie 1956 de Roger Baldwin, Wilbert Cantey, Herbert Maisel și James McDermott, în lucrarea lor intitulată "Strategia optimă în Blackjack", publicată în Jurnalul Asociației Statistice Americane.
Acesta a fost punctul de plecare pentru numeroase eforturi ulterioare de dezvoltare a strategiilor de blackjack care să ofere jucătorului cea mai bună șansă de câștig. Printre acestea s-a numărat și strategia dezvoltată de Ed Thorp, care a folosit calculele lui Baldwin pentru a verifica strategia de bază în cartea sa de mare succes "Beat the Dealer", apărută inițial în 1963, iar ediția sa din 1966 a inclus o strategie actualizată de blackjack.
Împreună cu prezentarea strategiilor de blackjack, acesta a fost unul dintre primele lucrări care au prezentat cititorilor practica controversată a numărării cărților, prin care încercau să calculeze câte cărți rămân în joc din anumite pachete și cum afectează acest lucru posibilele rezultate ale rundei.
Deși o mică parte dintre jucătorii experimentați se ocupau de o formă timpurie de numărătoare a cărților încă din anii 1950, procedura a devenit acum o cunoștință ușor accesibilă. Ca răspuns la acest lucru, cazinourile au crescut numărul de pachete de cărți utilizate la mesele de blackjack pentru a complica numărătoarea cărților și au instruit dealerii să detecteze persoanele care numără cărțile.
De atunci, au apărut multe alte lucrări remarcabile în domeniul strategiilor de Blackjack și al matematicii, precum și al succeselor obținute prin aplicarea lor, printre care se numără cărțile lui Peter Griffin "Teoria Blackjack-ului", James Grosjean "Dincolo de numărare" și cartea lui Jeffrey Ma "Avantajul casei".
Blackjack-ul în zilele noastre
Blackjack-ul a rămas un joc extrem de popular în secolul al XXI-lea. Este printre jocurile cele mai larg jucate, atât în cazinouri, cât și în cazinouri online, unde oamenii pot juca blackjack în orice moment al zilei și practic de oriunde.
La fel ca multe alte jocuri de cazino, în ultimii ani au avut loc multe campionate mari de blackjack, unde sunt acordate regulat premii mari (de 1 milion de dolari sau mai mari) câștigătorilor. Printre acestea se numără "World Series of Blackjack", "Ultimate Blackjack Tour", "Las Vegas Hilton Million-Dollar Tournament" și diverse campionate mondiale.
În 2002, cazinoul Barona din San Diego, California, a inaugurat "Blackjack Hall of Fame". Printre cei incluși în acesta se numără Baldwin, Cantey, Maisel și McDermott, Thorp, Griffin și Grosjean. Alți oameni remarcabili incluși sunt Don Johnson, care în 2011 a câștigat 15 milioane de dolari în cazinourile din Atlantic City la blackjack, și John Chang, liderul unei echipe de blackjack compusă din studenți de la MIT și Harvard, care a învins cazinourile în blackjack folosind numărătoarea cărților.
Blackjack-ul a devenit, de asemenea, un subiect răspândit în cultura pop, deoarece a apărut în acțiunea multor filme legate de jocuri de noroc, cum ar fi "21", "The Gambler" și "The Hangover".
