Oamenii sunt predispuși să interpreteze greșit senzația de control în situațiile care sunt inherent aleatorii, incontrolabile sau imprevizibile. Această iluzie a controlului este relevantă și în cazul parierii, motiv pentru care fiecare parior ar trebui să se protejeze eficient împotriva ei.
Necesitatea controlului
Se pare că suntem programați să căutăm și să găsim relații cauzale acolo unde nu există și să vedem evenimentele ca fiind interconectate. La început, specia umană a înțeles foarte limitat mecanica mediului, așa că a încercat disperată să găsească cauze sau consecințe pentru fenomene în cazul cărora acestea erau fie aleatorii, fie prea complexe pentru a putea fi înțelese. Superstițiile și ritualurile au fost create pentru a obține control asupra acestora, iar această atitudine ancestrală este încă foarte relevantă și în ziua de azi.
Există unele experimente fascinante care ilustrează acest comportament în lumea animalelor, unul dintre cele mai cunoscute provenind de la B. F. Skinner, psiholog la Universitatea Harvard.
În 1948, Skinner a plasat distribuitoare de hrană într-o colivie de porumbei și la intervale regulate de timp le-a dat de mâncare. Porumbeii nu aveau nicio influență asupra frecvenței hrănirii, dar orice comportament arătau în momentul introducerii hranei (clătinarea capului, mișcări) era codificat ca responsabil pentru apariția hranei. Fiecare porumbel a dezvoltat un ritual unic, despre care credea că este declanșatorul recompensei.
Aceasta este valabil și în cazul oamenilor, care asociază senzația de control cu diferite ritualuri (de exemplu evitarea pisicilor negre). Acestea sunt încă prezente în situații mai puțin evidente și astăzi. Studiile efectuate cu comercianții urbani, de exemplu, au arătat că aceștia percep senzația de control asupra unor sisteme aleatorii.
Pe baza constatărilor lui Skinner, a definit un comportament pe care l-a numit condiționare operantă - răspunsurile care întăresc, pedepsesc sau sunt neutre față de comportament. Alegerea personală joacă un rol important în întărire, iar jocurile de cazinou oferă exemple excelente în acest sens.
Impactul alegerilor personale
Majoritatea jocurilor de cazino sunt complet aleatoare, totuși jucătorii cred în mod irațional că pot controla rezultatele și că își pot aplica deciziile personale.
Această tendință este bine ilustrată de faptul că jucătorii pariază mai mult atunci când aruncă zarurile la Craps sau învârt roata ruletei. În ambele exemple, pariorii manifestă o credință irațională că pot controla rezultatul aleatoriu, deoarece iau decizii personale în desfășurarea jocului. Acest lucru este valabil și în mod indirect, de exemplu, atunci când pariorii se bazează pe pariurile unei persoane aflate într-o serie norocoasă, despre care cred că controlează în mod special evenimentele.
Jocurile de loto sunt un alt exemplu al iluziei de control, deoarece jucătorii au mai multă încredere în succesul posibil atunci când joacă numerele lor proprii decât numere generate de un computer. Deoarece rezultatul este complet aleatoriu, șansele de succes sunt aceleași.
De fapt, biletele de loto aleatorii adesea măresc potențialele câștiguri, deoarece datele de naștere sunt adesea folosite pentru a alege numerele. Șansele de câștig sunt aceleași, dar probabilitatea de împărțire a câștigului crește, deoarece opțiunile se îndreaptă spre numerele între 1 și 31, ceea ce reduce câștigul potențial.
În exemplele cazinoului, comportamentele care duc la succes, cum ar fi ritualurile, primesc confirmare, în timp ce comportamentele care duc la eșec probabil declanșează o reacție de pedeapsă, ceea ce reduce dorința de a le repeta.
Cu toate acestea, din moment ce viața și pariurile nu pot fi reduse pur și simplu la definiții înguste ale succesului și eșecului și ale cauzelor acestora, potențialul de o consolidare irațională a comportamentului este enorm.
Informațiile periculoase și erorile
Probabil ai auzit deja despre ideea conform căreia puținele informații sunt periculoase. Acest lucru este valabil în special în cazul pariurilor, unde o cunoaștere parțială a unei echipe, sporturi sau evenimente poate duce la o înțelegere eronată și la supraevaluarea capacității de predicție.
Atunci când succesul nu corespunde neapărat așteptărilor, dar totuși se întâmplă, pariorii adesea își confirmă logica deciziilor lor prin evenimentele care au avut loc, rezultând în întărirea acelei iluzii de control.
Același lucru este valabil și pentru erori, când pariorii sunt suficient de încurajați de faptul că aproape au reușit să își întărească comportamentul. Ca urmare, ei persistă în abordarea lor, deși în realitate, cel mai probabil nu există nicio corelație.
Este important să avem în vedere reducerea acestui efect, recunoscând că de fapt nu avem control și că rezultatele sunt aleatorii. Este mai eficient să testăm ipoteze înguste, bine definite, unul câte unul, și să nu tratăm ponturile de pariere ca pe niște adevăruri absolute. Trebuie să încercăm să facem distincția între semnal și zgomot, ori de câte ori este posibil.
La fel ca și în cazul superstițiilor, este dificil să rezistăm în fața unor asocieri patologice dintre rezultatele pariurilor și anumite comportamente, deoarece acestea sunt comportamente puternic internalizate. Pentru pariori, cel mai important lucru este să tragă concluzii cât mai disciplinate posibil din istoricul pariurilor și să păstreze pantalonii lor norocoși pentru o petrecere sau un festival bun.
